Fă loc potențialului din tine

Copiii țării noastre au un potențial extraordinar. Să nu îi dăm voie să se irosească.

Am avut aseară o întâlnire cu studente din cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice – SNSPA, acolo unde am terminat și eu studiile de Licență și Master. Am vorbit despre emoții, am făcut un proces de coaching și introspecție împreună, am râs, am plâns, am sărbătorit.

Mă uitam ieri la ecranul de laptop și mi-a venit imediat în minte gândul: eu am creat asta. Aveam un dialog interior profund: Andreea, tu realizezi că tu ai creat asta? Da! Now I do. Cum? Prin simplul fapt că nu am renunțat. Nu aveți idee de câte ori am vrut să renunț, doar pentru că aveam sentimentul că nu sunt încă acolo și că nu voi fi vreodată ca acei oameni pe care îi admiram. Și că oricâte studii, diplome, cursuri, certificări aș avea, parcă nu e încă de ajuns. Însă am înțeles aseară că nu e nici pe departe așa.  Și eu pot. Și eu sunt acolo! Exact unde am nevoie să fiu. În ritmul meu, în felul meu. Și îmi onorez acest ritm. Și sunt tare mândră de asta. Sunt atât de mândră de mine.

M-a întrebat zilele trecute cineva: care e impactul pe care vrei să îl ai în ceea ce faci?

Imediat în mintea mea a venit cuvântul educație. Cred cu tărie ca un om cu o educație superioară va avea capacitatea de a-și construi o viața de o calitate superioară. Vreau să am impact în educația copiilor țarii noastre. Pe lângă lucrul cu femeile, vreau să lucrez cu copiii țării noastre.

Studentele de ieri aveau 19 și 20 de ani. M-am pus imediat în pielea lor și mi-am dat seama câtă nevoie aș fi avut să știu tot ce știu azi. Să știu toate astea atunci. Câtă diferență ar fi făcut asta în viața mea. De asta sunt aici. Să aduc valoare și să fac o diferență în viața lor.

Voi puteți să vă imaginați asta? Cum ar fi fost viața voastră dacă la 19, 20 de ani ați fi fost expuși la experiențe care să vă inspire, la oameni care să vă ghideze, la un drum mai scurt și mai simplu, la informație de calitate, la practică pentru viață? Să vă arate că totul e posibil și să va inspire să vă recăpătați încrederea în voi? Cum ar fi fost drumul vostru?

Una dintre activități a fost să lăsăm în urmă tot ce nu le mai servește, pentru ca ele să poată în sfârșit să vadă măreția din ele. Să vadă câtă putere interioară există, cât potențial. M-au atins multe idei pe care le-au împărtășit, însă cel mai mult m-au atins astea: mă simt vinovată pentru că eu cred că merit mai mult și mă simt singură chiar dacă sunt înconjurată mereu de oameni. Ahhh! Nimeni nu merită să gândească asta despre el/ea.

Ieri, la sfârșitul sesiunii, le-am rugat să împărtășească cu mine, într-un cuvânt sau două, cum a fost sesiunea pentru ele. Am auzit asta: conștientizare, explorare, emoționant, terapie pentru suflet, profunzime, încurajare, roz, reconstruire proprie, VIAȚĂ. Doooamne, cât poate să însemne asta pentru un copil de 19, 20 de ani…

Mulțumesc viață pentru tot ce mi-ai dat. Altfel nu aș fi avut habar ce înseamnă să susțin acești oameni în procesul lor. În poza de mai jos ce vedeți e ce mi-am pus eu pe vision board-ul pentru anul acesta și anume să am impact în educație! Visul meu începe să devina realitate!

O să vă las aici ce mi-a scris una dintre participante, trecut de miezul nopții:

Poate nu e ora cea mai potrivită, mai mult ca sigur un medic ar spune că ar trebui să dorm dar, noaptea e liniște și odată cu liniștea asta mă pot aduna, pot medita, pot sta în introspecție cu privire la ziua ce tocmai a trecut.

Pot doar să-ți mulțumesc și să te încurajez să continui să faci ASTA. O numesc așa pentru nu există încă un termen potrivit pentru toate stările și emoțiile și darurile și temele de gândire pe care ni le oferi. N-am vorbit azi la atelier deși mi-aș fi dorit, doar că de fiecare dată mă copleșeau emoțiile deoarece în 7 minute am așternut pe hârtie lucruri pe care le știam negative pentru mine dar contra cărora n-am acționat niciodată și faptul că m-am lăsat purtată de tine în contracararea lor mă copleșea, am și plâns de emoții, dar un plâns revelatoriu aș putea spune.

Ți-am scris pentru că vreau să te motivez și mai tare decât ești deja, pentru că vreau să știi că ai un adevărat IMPACT.

Ne-ai rugat să alegem un cuvât dar lista era lungă și-ți spun și de ce:

Încurajare, pentru că ne-ai încurajat să înfruntăm sentimentele, să acționăm, să începem acum nu să tot amânăm.

Iubire, pentru că de la primul cuvânt și primul zâmbet, am simțit iubire, ceea ce părea imposibil online până acum, pentru mine.

Putere, pentru că ai avut nevoie de putere să înțelegi toate aceste lucruri și ai nevoie de putere să le dai mai departe. Și putere pentru fetele care au ales să fie în seara asta cu noi pentru că ai nevoie de putere să te alegi pe tine într-o lume în care ești învățat să te sacrifici, cum ai spus și tu.

Și IMPACT. Am fost la multe ateliere și în liceu, care își propuneau dezvoltare personală sau inteligență emoțională dar nu există termen de comparație între ele și acesta din seara asta. Pentru mine acele 70-80 de minute petrecute împreună au avut cel mai puternic și de durată, la cum se anunță, impact din ultimul timp.

Închei prin a-ți mulțumi și prin a-ți cere scuze pentru ora târzie❤️❤️❤️

Mulțumesc🌱🌱