24 Aprilie, 2021.
Făceam prima postare pe pagina de Instagram și anunțam primul episod de Podcast. S-au întâmplat atât de multe de atunci. Atât pe plan personal cât și pe cel profesional. Am renunțat la multe pentru a-mi face mai mult spațiu în viață.
Motivul pentru care am început atunci să înregistrez episoadele de Podcast a fost că îmi doream să dau o voce acelor oameni care credeau că nu au o voce, să fac loc diferitelor perspective pentru aceia dintre voi care treceau prin aceleași stări, întâmplări și emoții ca mine și ca mulți dintre noi. (P.S. Am câteva episaode nelansate cu niște povești tare frumoase. Revin cu ele cât de curând. Stay tuned!)
Am crezut că pot să le fac pe toate ca la carte. Descopeream, între timp, că eu nu funcționez ca la carte. Ha ha.
Aveam ambiția să țin un business pe picioare, să înregistrez și să pregătesc episoadele singură, să fiu prezentă pe Instagram, Facebook și LinkedIn cu o precizie de vultur. Să țin un grup privat de Facebook, să țin sesiuni de grup și individuale, să termin un program de Mentorat de Business de 1 an, să încep o colaborare care era un vis dorit, să învăț constant pentru a deveni mai bună, să particip la cursuri, să am grijă de mine, să îmi gătesc, să am grijă de spațiul exterior, să merg la terapie, să nu mă copleșească partea personală, să am grijă de cei dragi și pe lângă toate asta, să am un job full time care îmi lua mai mult de 8 ore din zi. Așa-i că atunci când citești asta te întrebi și tu unde mai eram eu în toată povestea asta? Nu prea mai eram.
Unde mai pui că mă certam continuu pentru că nu reușeam să fiu ca restul, că nu reușeam să postez atât de des și să am atât de mulți clienți precum cei din jur. M-am comparat până când m-am pierdut undeva pe drum. Și am obosit teribil să trebuiască să mă încadrez în niște tipare anume. Obosisem și fizic și emoțional. Ai crede că cineva care e specializat pe domeniul ăsta, știe exact ce să facă. Ei bine, nu e chiar așa.
Ce vreau să zic e că mi-a lua ceva vreme să accept că eu chiar funcționez diferit și că dacă mă pui într-o cutie și mă pui să fiu și să fac lucrurile ca la carte, m-ai pierdut. Doamne, de câte ori m-am pus la zid pentru asta. Eu sunt omul care are nevoie de flexibilitate, de spațiu. Cred că sunt exact contrariul a ceea ce scrie în cărțile de business și faptul că nu am acceptat asta la mine m-a ținut blocată. Acesta e și motivul pentru care nu am mai apărut așa des aici, nu am mai luat clienți noi și mi-am dat spațiu și timp să mă accept pe mine întâi, ca apoi să îmi dau voi să accept ideea că dacă îmi dau voie să fiu așa cum sunt cu adevărat, abia atunci pot aduce ceva semnificativ în viața oamenilor.
Am avut nevoie de timp.
Deși poate ai auzit asta de mult prea multe ori, ce vreau să zic e că nu e nimic rău dacă și ție ți se pare că ești mai mult pe lângă cutie, decât în ea. Ai răbdare cu tine. Va veni acea zi în care vei reuși să accepți asta și toate or să se așeze cum nu credeai. You’ve got this!
Aș mai fi scris, dar dacă forțez, iar mă bag în cutie și nu mai scot capul câteva zile :D.
Dacă ai ajuns până aici, îți mulțumesc. M-aș bucura să îmi rămâi alături. Vreau să știi că urmează multe surprize pentru tine și emoțiile tale.
Până atunci, mergi înainte. Te descurci grozav. Oricum nu cred că e cineva care chiar știe ce face. Ha ha. Greu cu glumele în scris, dar a se trata ca atare.
Ne revedem/ recitim curând.
Sursa photo: Unsplash – Nathan Dumlao