Când tolerezi cu greu exteriorul, înseamnă că ai nevoie să te uiți mai mult în interior.
Weekend-ul ce tocmai a trecut a fost pentru mine unul plin de conștientizări. Și asta a pornit de la faptul că nu am mai fugit de experiențele mai puțin plăcute. De multe ori, atunci când lucrurile nu ies tocmai cum vrem noi, fugim în exterior. Facem orice altceva, mai puțin să ne dăm timp să ne uităm la situația respectivă, să vedem ce ne transmite ea.
Ieri ar fi trebuit să merg la niște cunoștințe. Am zis ar fi trebuit, pentru că mi-am ascultat nevoile și am spus azi nu, mulțumesc. Nu ar fi fost activitatea mea preferată de weekend. De ce? Pentru că una dintre persoanele cu care m-aș fi văzut, trezește în mine niște sentimente pe care nu le pot explica, rațional. E ceva ce simt în corp. E o combinație de furie cu neplăcere. Am conștientizat asta de ceva vreme, însă nu m-am uitat niciodată cu atât de multă atenție precum am făcut-o ieri. Am scris pe o foaie toate trăirile și butoanele pe care le apasă persoana respectivă, în ideea că degeaba conștientizasem eu niște lucruri, dacă nu îmi dau timp să mă uit cu atenție la ele. După ce am pus pe hârtie tot ceea ce trezește în mine (nu au fost puține :)) ) , am scris de ce simt eu că se întâmplă asta, în raport cu experiențele mele trecute. Apoi, am pus pe foaie modul prin care pot să transform ce am descoperit într-o direcție bună pentru mine. Am mai adăugat și o intenție pentru fiecare aspect în parte. Acest exercițiu mi-a luat două ore. Am menționat asta ca să te ajut să vezi că o transformare ia timp. Nu se întâmplă nimic peste noapte.
Ce am descoperit a fost că unul dintre lucrurile pe care le tolerez cu dificultate la persoana respectivă și care trezește în mine niște trăiri ciudate, este starea ei de agitație constantă. Dacă cunoști oameni care se grăbesc, imaginează-ți că ea se grăbește de cel puțin 100 de ori mai tare 😊). E mereu pe fugă, zici că e un roboțel. Are momente când și mâncarea pe care o pune în farfurie e crudă, pentru că zici că o aleargă mereu cineva. Cu ce mă ajută pe mine faptul că am descoperit că graba persoanei de lângă apasă niște butoane în interiorul meu?
Și acum, întreabă-te cu ce te ajută pe tine? Cum poți descoperi ce ai de transformat la tine, uitându-te mai cu atenție în exterior? Tu alegi la cine te uiți.
Revenind la exemplul personal, ei bine, eu m-am grăbit toată viața și conștientizez, având în vedere că încă îmi trezește niște sentimente această stare de agitație, că încă mai fac asta cu mine. Îmi sunt încă vii în mintea momentele când finalizam o mulțime de task-uri pe zi, într-o grabă de nedescris, fără să țin cont de mine vreo clipă. V-am mai povestit că aveam momente în care nici la baie nu mergeam, pentru că îmi spuneam că eu am de terminat niște lucruri. Să nu faci ca mine, te rog. Că nu îți face bine 😊.
În urma acestei conștientizări, care avea nevoie de mai multă atenție decât îi dădusem deja, am căzut de acord cu mine, că de acum înainte, o să îmi dau timp să mă întreb: tu ce vrei acum, Andreea? Ce nevoie ai? Și asta, în raport cu mine. Pentru că în raport cu cei din jur mă întreb, însă uitasem să fac asta cu mine. Și când m-am întrebat asta ieri, știi ce răspuns am primit? Vreau să nu mă mai alergi, Andreea, asta vreau. M-am uitat cu seninătate la răspunsul meu și am conștientizat, încă o dată, că motivul pentru care nu puteam să tolerez graba persoanei de lângă mine, e pentru că da, încă am momente când fac asta cu mine, însă nu aveam puterea să recunosc că încă o fac. După cum îți spuneam, am setat și o intenție pentru fiecare lucru pe care l-am scos la suprafață. Pentru asta, am setat intenția să încetinesc ritmul.
Prin urmare, dacă și tu ai persoane în jur, în preajma cărora îți e greu să stai, stai un pic cu tine și cu ceea ce simți în raport cu ele. Scrie ce simți atunci când acele persoane îți oglindesc lucrurile pe care poate încă le ai în interiorul tău și la care ai nevoie să te uiți. Eu am avut o perioadă în care am ignorat asta, gândindu-mă că pur și simplu e ceva ce simt față de anumite persoane și punct. Fără să fie nevoie să explic asta. Însă mi-a fost tare de ajutor să mă uit cu mai multă atenție la asta.
Deși, de multe ori, când ignorăm lucrurile, trăim cu impresia că ele vor trece de la sine, de cele mai multe ori nu se va întâmpla asta. Nu zic să stai toată viață și să răscolești. Ci pentru cele care apar recurent în viața ta, sigur ai nevoie să te uiți la ele mai cu atenție.
Ție ce îți este greu să tolerezi? E ceva ce și tu ai făcut sau încă faci?
Acestea au fost gândurile mele pentru tine azi. Am ajuns la al 6-lea articol din seria #remindyourself. Scopul acestor articole este să te ajute să îți reamintești că tu ai resursele necesare de care ai nevoie ca să îți construiești o viață pe care să o iubești. Tot ce ai de făcut este să îți dai voie să îți reamintești asta. Dacă simți că ai nevoie de ajutor, de cineva cu o perspectivă obiectivă asupra a ceea ce trăiești, îmi poți scrie la contact@andreeanegoita.ro. Calendarul sesiunilor individuale mai este deschis până la sfârșitul lunii noiembrie.
Dacă vrei să fii la curent cu ce mai postez și cu ce îmi mai inspir comunitatea, mă poți urmări pe Facebook și pe Instagram.
Îți las și astăzi 3 întrebări puternice la care să îți răspunzi, atunci când te regăsești în situații dificile și din care ți se pare că nu ai cale de ieșire. Reamintește-ți cu ajutorul lor, care sunt resursele tale, despre care poate ai uitat.
1.Cum pot să mă bucur de călătoria asta numită viață, deși uneori îmi pare dificilă?
2.Ce îți consumă mai mult din energie? Acuzațiile sau soluțiile?
3.Ce tinzi să utilizezi mai mult? Aprecierile sau criticile?
Până data viitoare, dream big & make it happen.
Sursa photo: https://unsplash.com/